paracelsus

Unde imi aduceam aminte de asta, si de asta..si poate si de asta. 

Asa, fara motiv.

 

Ou sont les neiges d’antan? vorba poetului…

 

 

Harta gasita in podul vechii case nu putea fi interpretata gresit.
Acesta era locul. 50 de pasi dreapta si apoi 15 pasi in fata avand ca
punct de pornire batranul nuc. Sapa avid, cu gandul la bogatii
nemaivazute. Si, un cufar iesi la lumina, un cufar innegrit de trecerea
anilor. Lua barosul si ii farama incuietoarea. Pana la urma, era
comoara strabunicului sau. Avea tot dreptul la ea. Oare cate minuni a
putut aduna in lungile sale calatorii prin toata lumea. A fost marinar
timp de 40 de ani. Pirat timp de 5 ani. Soldat al reginei pentru 12
ani. Cate lucruri extraordinare a putut vedea, cate bogatii …
Ridica in graba capacul cufarului. Si nu mica ii fu uimirea cand vazu pe fundul lui doar o …scrisoare.
O deschise.

"Te
voi iubi mereu. Imi dau seama ca nu putem fi impreuna acum, si poate
niciodata. Pur si simplu, suntem doar banali pioni pe tabla de sah a
destinului. Nu ne putem impotrivi. Nu ne putem gandi doar la noi, doar
la focul care ne arde in noptile reci. Nu vei fi a mea. Nu voi fi al
tau. Va fi doar amintirea acelor momente, si poate nimic mai mult. Ai
fost, esti, si probabil vei fi o parte din mine. Te voi purta mereu in
inima mea. Te voi iubi chiar daca inteleg ca nu putem fi unul linga
celalalt, asa cum doar indraznim a visa. Renunt acum la tine. La gandul
de "al meu", "a mea", "noi" sau chiar si "impreuna". As infrunta
destinul pentru tine. Nu stiu daca si tu ai face la fel. Dar e tarziu.
E mult prea tarziu. Am inteles si hotararea a fost luata. Ne-om intalni
in vis. Sau poate intr-o urmatoare viata. Nu mai pastrez decat iubirea
care arde, care ma invaluie si ma imprastie intr-un intreg univers.
Plec."

Stia ca o scrisoare a fost citita, si dupa aceea al sau strabunic a plecat in lume.

Poate
ca totusi , chiar daca nu era ceea ce el se gandise, gasise o comoara.
Comoara lui. A strabunicului. Si hotara sa nu ii repete greseala.
Niciodata.

O blonda isi suna iubitul si-i spune:
- “Te rog, vino si ajuta-ma! Am
un puzzle nenorocit si nu stiu de unde sa incep”
 Tipul intreaba:
 - “Si
ce-ar trebui sa iasa?”
Blonda:
 - “Dupa poza de pe cutie, un tigru” .

Tipul se hotaraste si pleaca spre iubita lui. Blonda ii arata masa unde
stateau toate piesele. El se uita la piese, se uita la cutie si zice:
-
“In primul rand, orice ai face, nu ai cum sa asamblezi piesele astea sa
arate ca si tigrul de pe cutie.”
Apoi ii ia miinile si-i spune:
- “In
al doilea rand, vreau sa ne relaxam. Sa bem o cana de ceai, si apoi…”,
ofteaza!!!… “ne apucam sa punem inapoi cerealele in cutie”.
 

Unde adica m-am mutat in 3, Merlin Road.

Ma distreaza aluzia. Ca sa nu mai vorbim de simbolismul lui 3. Sau de Merlin.
Atat zic azi.

21 octombrie 2009
Ney York Post
Titlul articolului se zarea mare
pe prima pagina. Liftul ucigas. Un accident intr-un hotel de lux a dus
la moartea a 31 de persoane.

Ura ziua de 20 octombrie. De ani de
zile, in aceeasi noapte, acelasi vis se repeta. Era singur intr-un
cimitir, si usa unei cripte se deschidea larg. Un necunoscut il invita
inauntru unde un cosciug gol il astepta. Si intotdeauna se trezea,
speriat. Asa si-ar fi inceput marturisirea. Ura ziua de 20 octombrie.
Dar propozitia este deja la timpul trecut. Nici lui nu ii venea sa
creada cat e de norocos. Isi incepuse vacanta de 2 zile, si tocmai se
cazase, cand usa ascensorului s-a deschis si liftierul l-a poftit
amabil inauntru. Dar un fior rece i-a strabatut sira spinarii.
Liftierul, gesturile sale, era necunoscutul din visul lui repetat. Nu a
urcat, si citeva zeci de secunde mai tarziu un zgomot groaznic s-a
auzit. Liftul se prabusise.

Trecuse deja o zi, si inca nu isi
revenise. Se tot intreba de ce, cum a fost posibil. Cand, amintindu-si
de obiceiul lui familiar noua, a deschis ziarul la intimplare. Si
titlul articolului dupa acea pagina era : "Ingerul tau pazitor e
intotdeauna cu tine.."

Primise raspunsul. Acum schita un zambet. Da. Viata chiar are sens.

…pentru cineva acolo, undeva.

Cedry2k & Bitza – In lupta cu conditia
Asculta mai multe audio Muzica

Pentru ca imi place sa fiu in ton cu "vremurili" , si pentru ca unii
colegi vor sa ma puna neaparat sa le traduc ce scriu in romana, dar mie
imi e lene, mi-am facut un blog nou, complet diferit de cel de fata,
avand ca limba oficiala engleza. Asta pentru rarele momente in care nu
gandesc in romana. Adresa lui este http://oneurbanfairytale.blogspot.com/ .

Enjoy it!

O lume noua. O lume veche. Iar eu sunt singura legatura dintre ele. Abilitatea de a ne adapta ne defineste ca oameni. Nu am alta alternativa. Nu voi mai fi naiv. Trebuie sa redevin din nou calculat. Sa-mi ordonez gandurile. Prioritatile. Nu am incredere in spatiul virtual. Am nevoie de o foaie de hartie si un creion. Sa astern randurile unul dupa celalalt. M-am schimbat. Stiu cu exactitate in ce moment. A fost clipa in care am aruncat la gunoi 2 foi. Si odata cu ele si visurile mele. Erau copilarii, stiu, dar tot ceea ce scria acolo era extrem de important. Ce am murit, ce a supravietuit? Atunci s-a nascut conceptul de "dupa aceea". Dupa aceea am devenit matur. Dupa aceea am inteles ca singuratatea poate fi un remediu, nu neaparat un blestem. Ce fac? Iar ma plang? Mi-am jurat sa nu imi mai tolerez slabiciunile. Sa nu mai fiu cu capul in nori. Copil nebun, tu chiar credeai ca tot ce zboara se mananca? Da. Revino-ti! Nu vreau. Trebuie! Daca trebuie…

 

Ma consoleaza gandul ca am procedat corect. Ai procedat corect? Oare? Eh, bine,recunosc, nu mai sunt sigur. Dar…

 

…Viata merge inainte. Timpul pare a fi o strada cu sens unic. Nu voi mai fi slab niciodata, imi zic. Asa ceva nu se va mai intimpla din nou. Intind mana dupa paharul de cola. Hei, parca ziceai ca nu iti mai tolerezi slabiciunile. Stiu, cola, voi inceta sa mai beau dupa 20 octombrie. Pana atunci imi dau voie.

Sa caut si versurile…

 

Te-am purtat mereu în fire

Ca pe-un sâmbure de foc,

Floare albă de iubire,

Floare albă de noroc…

Te-ai ivit ca o romanţă

Dintr-un cer cu stele reci,

Floare albă de speranţă,

Floare albă de poteci…

Umbra timpului ce vine

Arde-n inima de jar,

Floare albă de ruine,

Floare albă de altar…

Ai ajuns din nou la mine

C-un descânt de fericire,

Floare albă de ruine,

Floare albă de iubire…

Încă te aştept, minune,

Într-un timp cu zile clare,

Pe o margin’ de genune

Poleită-n foc de soare…

Vino, dragoste, cu mine

Pe uitatul ţărm de mare,

Să refacem din ruine

Prăbuşitele altare…

Pavel Coruţ